|
|
||
|
DA ÎN MINTEA COPIILOR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DA ÎN MINTEA COPIILORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 318 pentru DA ÎN MINTEA COPIILOR. Mihai Eminescu - Minte și inimă ... Mihai Eminescu - Minte şi inimă Minte și inimă de Mihai Eminescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I  Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci, Când îți zic că el îți place Și că tu demult îi placi. Voi jucați în comedie Rolul vostru de-nțelept, Dar de ce unul la altul Vă uitați atât de drept? De ce, când pe neașteptate El sosește uneori, Rumenirea ... azi pui capăt tragic Astei stranie povești...  Doamne, Doamne, mătușico, Nu ți-i greu să mai vorbești?  Nu mi-i greu, căci ești în stare Să sfărâmi ca un... copil Jucăria-ncântătoare A frumosului idil. Când vă văd mergând alături, Vă zâmbiți și vă privesc Și când credeți câte spuneți, Eu fac haz ... Îi iei pana chiar din mână, Singură vo vorbă ștergi. Și să crezi că ștears-o lasă Dacă tu vei zice: nu. Te aprobă căci în minte-i Și în inima-i ești tu. II Îi zic: mă lese-n pace, Nu voi să mă cuprindă; Iar el râzând răspunde:  O, uită-te-n ... știu cum, și ești drăguță Decât cum nu se mai poate, cum nu e altă mămiță... ANA Ce vrei, Mimi, spune-odată... MUȚI Să spun? Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul ... îi da tutulor răilor goninduÂi. Copiii, biet, ca copiii, nu știau ce să facă, ce să dreagă, ca să umble după placul ei, dară în deșert. Nu mai aveau zi albă, căci ea se ținea mereu de câra lor. Într-o zi, ea zise bărbatului ei: - Mă bărbate, de nu ... lua copiii să-i duci undeva în pustietate, ca să-i prăpădești, eu pâine cu sare de pe un taler cu tine nu mai mănânc. - Da bine, fa nevastă, cum să prăpădesc eu așa bunătate de copilași? Și unde să-i duc? - Nu știu eu d-alde astea. Să faci ce ... îi lăsase tatăl lor. Băiatul scâncea mereu, că era rupt de osteneală. Amurgul dase peste dânșii nemâncați și neodihniți. Atunci fata, ca să împace pe copil, să-l facă a adormi cu gândul la mâncare și să nu mai plângă, băgă în spuza focului o baligă de vacă ce găsi pe-acolo, prin pădure, și zise fratelui său celui mai mic: - Taci cu dada, băiețelul dadei, că ... lui. Se întoarse, deci, la soru-sa, cu cățelușii după dânsul și îngrijea de ei ca de un lucru mare. Odată, ce-i veni fetii ... Alexandru Vlahuță - Sonet (Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată) ... iubesc o dată) Sonet de Alexandru Vlahuță Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată, Să simt din nou a vieții primăvară, În drumul meu pustiu să mai răsară, Ca din povești, o zână adorată. Să scriu răvașe lungi, și-n orice sară Să trec pe la fereastra ... Asupră-mi blând și dureros să cadă, Și-ntr-un suspin ea să-mi citească gândul... Frumosu-i chip să farmece-a mea minte, Și ca pe-un astru-n sufletu-mi purtându-l, Să fiu copil Alexandru Vlahuță - În fericire ... Alexandru Vlahuţă - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale, Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale, Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate A fost să te înduri să vii, Vieții ... — Din șirul basmelor senine, Mireasa dulce, te-ai deprins, Și drăgălaș pășind spre mine, Mînuța albă mi-ai întins. Ș'am stat ca un copil cu minte În fața ta înfiorat, Uimit de-atîtea gînduri sfinte, De-atît noroc ne mai visat: De mult a noastre inimi poate, Fără să știm ... cînd te simt, frumos și bine, Cum mă privești și mă'nțelegi, Mă 'ntreb, de nu 'i-o nebunie Să cred că tu ai răsărit În existența mea pustie, — De nu visez că's fericit: O frică de copil m'apucă, Și tremurînd te strîng la piept, Să nu'mi dispari ca o nălucă, Și singur iar să mă deștept. Așa, apleacă-te spre ... simți mai bine Închide'ți ochii calzi și dulci; Căci doar cînd îi sărut fierbinte Și'ți simt mînuța ta prin păr Îmi luminează clar în ... ... Artur Stavri - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale, Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale, Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate A fost să te înduri să vii, Vieții ... — Din șirul basmelor senine, Mireasa dulce, te-ai deprins, Și drăgălaș pășind spre mine, Mînuța albă mi-ai întins. Ș'am stat ca un copil cu minte În fața ta înfiorat, Uimit de-atîtea gînduri sfinte, De-atît noroc ne mai visat: De mult a noastre inimi poate, Fără să știm ... cînd te simt, frumos și bine, Cum mă privești și mă'nțelegi, Mă 'ntreb, de nu 'i-o nebunie Să cred că tu ai răsărit În existența mea pustie, — De nu visez că's fericit: O frică de copil m'apucă, Și tremurînd te strîng la piept, Să nu'mi dispari ca o nălucă, Și singur iar să mă deștept. Așa, apleacă-te spre ... simți mai bine Închide'ți ochii calzi și dulci; Căci doar cînd îi sărut fierbinte Și'ți simt mînuța ta prin păr Îmi luminează clar în ... Dimitrie Anghel - În Luxemburg ... Dimitrie Anghel - În Luxemburg În Luxemburg de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 6 aprilie 1903 Ți-aduci aminte, după ploaie, ce albe străluceau la soare Statuele străvechi și scumpe, și cât de drag ți-era cu ... toată-n pază, Și-arar o lacrimă de ploaie, ca un diamant aprins de-o rază, Se desprindea, vuind un zgomot, din naltul unei diademe. În straturi florile-nclinate iar se-nălțau cu bucurie, Și-n cer, făr' de veste-atuncea lumina zilei liniștită Se preschimba în fel-de-fețe ș-o clipă sta ca aiurită, Pân să-și recapete cuprinsul din nou divina-i armonie. Pe sub copacii jilavi încă, roiau ... umbra cărora voioase treceau eternele idile, Născute dintr-o sărutare și moarte după zece zile ... Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii? Curgea nedumerită vremea, și-ntr-un târziu, vestind că-i sară O darabană-ndepărtată suna ca după bătălie, Și-atuncea, tresărind din visuri, vedeam ... Alexandru Vlahuță - În mănăstire ... se 'nchid Ce trece-așa ca o stafie Încetișor pe lîngă zid?... De după dealuri depărtate, De-asupra codrilor pustii, Se 'nalță luna și străbate În adormitele chilii. Puterea nopții se așază Ca un zăbranic pe pămînt — Un singur suflet stă de pază În tot acest repaos sfînt... Măicuță, nopțile de vară, Sînt înfiorător de dulci... Încremeniși privind afară, — Pe cine-astepți de nu te culci? Tu ești ... Îți ard, bolnav strălucitori, De patimi surde ce te 'mbată, De 'nchipuiri ce'ți dau fiori. Dorinți necunoscute încă, Și ne 'nțelese te cuprind, Cînd în muțenia adîncă Zărești o umbră 'ncet viind. II Zadarnic ți-ar mai bate 'n minte Evlavioasele poveți, Căci mai presus de cele sfinte Stă legea vecinicei vieți. — De sbucium și de voluptate, Tîrziu, ca un copil trudit, Așa, cu mînile 'ncleștate De gîtul lui, ai adormit. ........................... ........................... Răsună toaca de utrină, Chiliile s'au redeschis, Tu, speriată de lumină, Te scoli, uimită ... un vis. Privești în juru-ți, și te 'ntuneci Sub negrul gîndurilor stol. Ca de pe-un mal înalt aluneci Și par'că te scufunzi în ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... brațe, mă învățase Tatăl nostru și se deprinse a mă privi ca pe copilul ei. — Da nu vedeți, mă rog, zicea ea în dreapta și-n stânga, ce mare și frumușel s-a făcut? I-au răsărit mustețele, nu fie de diochi! Toate slugile din casă ... pricep și eu. — Hai cu mine, să-mi scoți din apă, dacă voi împușca ceva. — Bine, cuconașule, numai de ne-ar cădea ceva în palmă. Acum nu mai aveam nici o grijă. Eram doi și cu surioara mea, trei: puteam da piept cu cânele lui Axinte. Cânele lui Axinte, între noi fie vorbă, era un câne neprețuit, și se vede că știa deosebi oamenii buni de ... ... Ion Luca Caragiale - În Nirvana ... Ion Luca Caragiale - În Nirvana În Nirvana de Ion Luca Caragiale În Constituționalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note și schițe , 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schițe, amintiri , 1908. Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul ... crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat în fîn și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici ... aceea cu nepregetul vîrstei de șaptesprezece ani! Ce entuziasm! Ce veselie! Hotărît, închipuirea nu mă înșelase... Era un copil minunat. Într-o noapte mă pusese în curentul literaturii germane, de care era încîntat. —Dacă-ți place așa de mult poezia, trebuie să și scrii, i-am zis... Am aflat eu ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să ... tot; da ce vrei să fac eu cu mâța asta, bre? — Cu mâța asta? Ai s-o pui pe grăunțe și pe săceală și, în două săptămâni, n-ai s-o mai cunoști. E o iapă de rasă, din soiul lui popa Gheorghe de la Călugăreni. — Poate o mâță ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Ion Creangă - Amintiri din copilărie ... prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea. Și cea dintâi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun ... mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe ... fată ș-oi vedea eu pe cine mi-oi alege de ginere. Hei, hei! când aud eu de popă și de Smărăndița popii, las muștele în pace și-mi iau alte gânduri, alte măsuri: încep a mă da la scris, și la făcut cadelnița ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||